MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
A A A

Prezentarea rezultatelor sondajului sociologic „Poliţia Comunitară”

Sondajul sociologic la nivel naţional „Poliţia Comunitară” vizează percepţiile publicului asupra activităţii poliţiei în comunitate, precum şi eforturilor îndreptate spre crearea unui serviciu poliţienesc modern, în conformitate cu cele mai bune standarde şi practici ale Uniunii Europene şi internaţionale, în măsură să răspundă pro-activ şi în mod egal la nevoile cetăţenilor şi ale societăţii în ansamblu.

 

Conform datelor, respondenţii apreciază la un nivel relativ sporit nivelul de siguranţă în care se resimt la domiciliu, în locuri publice sau şcoală atât pe timp de zi (peste 80% se simt în siguranţă), cât şi pe timp de noapte (peste 80% se simt în siguranţă în domiciliu şi circa 60% în loc public). Totuşi ponderi sporite de participanţi la sondaj exprimă îngrijorări cu privire la siguranţa în locuri publice (patru din zece respondenţi).

 

Fiecare al doilea respondent din populaţia generală şi 70% tineri consideră că nivelul de criminalitate în localitatea lor este unul foarte mic sau mic.

 

Studiul pune în evidenţă lipsa a careva tendinţe de agravare a percepţiei nivelului de siguranţă, comparând cu situaţia cu trei ani în urmă majoritatea respondenţilor fie nu au remarcat schimbări (58,5%), fie sesizează chiar îmbunătăţiri (26,3%).

 

Poliţia este privită ca fiind principalul responsabil de asigurarea securităţii la nivel comunitar (89%). Totodată ponderi sporite de respondenţi din toate trei grupuri ţintă au indicat şi APL (48%), şi cetăţenii de rând (43%), acesta fiind un indicator care demonstrează existenţa, în opinia publică, a unei oarecare disponibilităţi spre implicarea populaţiei de rând cu poliţia şi APL în activităţi de asigurare a ordinii publice.

 

Există un anumit specific de percepţie a poliţiştilor comparativ cu populaţia cu privire la principalele surse de nesiguranţă la nivel local. Principalele probleme la nivel local, în opinia populaţiei, sunt cauzate de numărul mare de dependenţi de alcool (53%), încălcarea regulilor de circulaţie (44%), câinii vagabonzi (41%), conducerea autovehiculelor în stare de ebrietate (39%) şi furturile din locuinţe/gospodării (39% şi 37%). În cazul colaboratorilor al Poliţiei accentul este pus, pe lângă cele sesizate de populaţie, şi pe implicarea minorilor în ilegalităţi (45%), huliganismul/violenţa în stradă (46%), violenţa în familie (54%) cât şi numărul mare de dependenţi de droguri (45%).

 

Activitatea poliţiei la nivel local, de rând cu celelalte instituţii de bază, este percepută preponderent pozitiv (65% respondenţi se declară mulţumiţi de activitatea poliţiei la nivel local).

 

Aprecierile acordate diferitor sub-diviziuni la fel sunt preponderent pozitive, iar variaţia este determinată de nivelul de cunoştinţe posedat de cetăţeni despre activitatea a fiecărei sub-diviziuni aparte.

 

Peste jumătate de respondenţi apreciază prin „bine” şi „foarte bine” modul în care poliţia la nivel local îşi exercită funcţiile de bază. Totuşi la finele clasamentului se plasează reuşita în depistarea armelor deţinute ilegal (doar 39% aprecieri pozitive), recuperarea bunurilor furate (doar 41,7% aprecieri pozitive), combaterea viciilor sociale (droguri, prostituţia, consumul de alcool) (doar 51% aprecieri pozitive).

 

Rezultatele studiului demonstrează că populaţia sesizează problemele cu care se confruntă Poliţia din localitate. Totodată printre principalele probleme sesizate doar două ţin de deficienţele de natură materială şi dotare – salariul mic (23,7%) şi dotarea tehnică insuficientă (15,4%). Cetăţenii tratează ca şi probleme care afectează activitatea poliţiei la nivel local şi deficienţele legate de relaţiile poliţist – cetăţean, şi anume lipsa de încredere în Poliţie (22%) şi lipsa de respect din partea populaţiei (18,4%), precum şi corupţia (19,4%).

 

O parte considerabilă de cetăţeni (34% populaţia generală şi 46% tineri) sesizează îmbunătăţiri în activitatea poliţiei.

 

Studiul developează o deficienţă majoră în relaţionarea de zi cu zi între poliţie şi populaţie, fapt care afectează (evident în mod negativ) nivelul de încredere în poliţie, şi anume nivelul scăzut de contact dar şi o notorietatea moderată a poliţistului de sector. Doar patru din zece respondenţi îşi cunosc personal poliţistul de sector. Şi, deşi părţi semnificative din respondenţi susţin că nici nu au nevoie să-l cunoască, corelarea acestui indicator cu nivelul de satisfacţie de activitatea poliţistului arată un impact major. Persoanele care îşi cunosc poliţistul de sector de regulă sunt mai mulţumiţi de activitatea poliţiei în comunitate, sunt mai puţin îngrijoraţi de nivelul de criminalitate şi se simt mai în siguranţă la nivel local.

 

Doar circa 10% au contactat cu poliţistul de sector pe parcursul ultimelor 12 luni, şi aproape în totalitatea cazurilor asemenea contacte sunt la solicitarea poliţistului sau în cadrul unor încălcări/infracţiuni, când respondentul fie este victimă, fie bănuit. Aşadar, chiar şi cazurile rare de contact personal cu poliţia au loc în circumstanţe mai puţin plăcute (victimă sau bănuit) pentru respondent, sau cel puţin nu sunt la iniţiativa respondentului. Drept urmare, chiar dacă marea parte a respondenţilor au apreciat pozitiv modul în care au fost trataţi de angajaţii Poliţiei la acel contact, caracterul nefast al acestor contacte evident dăunează impresiilor generale cu care rămâne cetăţeanul.

 

Printre principalele recomandări ale cetăţenilor cu privire la îmbunătăţirea activităţii poliţiei se regăsesc cele care vizează cooperarea cu populaţia – să colaboreze (12,3%), să comunice cu populaţia (9,1%), inclusiv să organizeze/participe la adunări comunitare. Din recomandările ce ţin de activitate, ponderi considerabile au întrunit recomandări precum patrulare mai frecventă (13,9%), lupta cu corupţia (5,5%), sporirea nivelului de profesionalism (4,9%).

 

Pentru reducerea nivelului de criminalitate în localitate respondenţii recomandă în primul rând ca poliţiştii să-şi cunoască populaţia din localitate (50,1%), să discute/consulte mai des locuitorii (44,0%), să fie deschişi la solicitările cetăţenilor (32,0%). Poliţiştii totodată au pus accent şi pe măsuri precum desfăşurarea de comun cu populaţia acţiuni de asigurare a ordinii publice (45,7%, să încurajeze populaţia să raporteze infracţiunile  (24,1%) şi să desfăşoare acţiuni de comunicare cu privire la activitatea poliţiei 29,6%).

 

Nivelul scăzut de cooperare, atestat la moment, nu este determinat de reţinerea populaţiei spre cooperare. Peste jumătate din respondenţi se declară deschişi să colaboreze cu poliţia pentru a ridica nivelul de securitate a localităţii. Precum şi marea majoritate a respondenţilor sunt conştienţi că este importantă cooperarea între Poliţie şi populaţie.

 

 Conceptul de Poliţie Comunitară la momentul actual este puţin cunoscut de populaţie, existând chiar şi percepţii eronate, precum să aceasta ar fi o sub-diviziune distinctă, de genul poliţiei de frontieră, sau că implementarea conceptului ar însemna trecerea poliţiei în subordinea APL.