MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
A A A

Dialog deschis despre metodele de intervenție și prevenire a violenței în familie în context pandemic

Potrivit datelor statistice, pe parcursul anului 2020, pe fundalul acutizării cazurilor de violență în familie, bărbații și femeile au comis un număr aproximativ egal de omoruri. Astfel, până la declanșarea crizei sanitare provocate de virusul COVID-19, cele mai multe infracțiuni de acest fel erau comise, de obicei, de bărbați.

 

Marin MAXIAN, șef adjunct al Inspectoratului General al Poliției: Mă bucur că avem acum posibilitatea să discutăm deschis și să vedem împreună cum putem aborda violența în familie cât mai complex, ce mecanisme să aplicăm, dacă e nevoie să revizuim protocoalele interne sau poate e nevoie să încercăm să intervenim la nivel legislativ, în partea ce vizează, în special, legislația execuțională. Pentru conducătorii unităților teritoriale – aș vrea ca dumneavoastră, în calitate de manageri și lideri, să veniți cu propuneri către factorii de decizie, să vă impuneți, dacă e cazul, dar și să fiți buni conducători și un exemplu motivațional pentru subalterni.

 

În opinia Danielei MISAIL-NICHITIN, Directoare Executivă a CI La Strada, această schimbare este o consecință directă a faptului că, în perioade de criză, problema violenței în familie tinde să fie mușamalizată, iar victimele amână la maxim momentul în care decid să ceară ajutor de la autorități.

 

Analiza impactului pe care l-a avut pandemia asupra fenomenului violenței în familie a fost obiectul principal al unui dialog dintre reprezentanții organelor de drept la nivel național, care a avut loc zilele acestea în contextul unei colaborări dintre CI La Strada, Inspectoratul General al Poliției și Fundația Soros Moldova.

 

Concomitent, polițiștii au adus în discuție situațiile când, ajunși la fața locului, la chemări în caz de violență în familie, victimele refuzau să depună mărturii sau rugau să nu fie aplicate măsurile de pedeapsă în raport cu agresorul: „vorbiți cu el, speriați-l oleacă, numai nu-l închideți”. În astfel de situații, spune Daniela Misail-Nichitin, este nevoie să luăm în calcul multitudinea de factori care determină comportamentul acestei femei: frica, incertitudinea, dependența financiară de agresor. Victimele nu sunt pregătite să facă următorul pas, să se separe de agresor, din motive psihologice, economice sau sociale. În același timp, aceste comportamente sunt un semn că trebuie să revenim cu măsuri suplimentare de protecție în familiile în care, la o primă intervenție a ofițerului, nu a fost confirmat cazul de violență. Această logică ar explica paradoxul regăsit în statisticile oficiale ale IGP pentru anul 2020, la nivel național. Conform acestor date, poliția a înregistrat 12.970 de adresări ce vizează conflictele în cadrul relațiilor familiale și doar 19% dintre ele au fost confirmate drept cazuri de violență în familie.

 

 

Aliona DRAGOMIREȚCAIA, Șef al Secției siguranță minori a Inspectoratului Național de Securitate Publică. A fost dificil de identificat violența în familie în această perioadă, până nu eram sesizați de victimă. În plus, din cauza circulației limitate, devenea destul de dificilă și efectuarea expertizei medico-legale. Unii dintre ofițeri s-au deplasat cu victimele la centrele de medicină, dar astfel de cazuri au fost puține.

 

Participanții la ateliere au vorbit despre situații în care au reușit să identifice soluții indiferent de impedimentele cauzate de situația sanitară. Marin URSU, ofițer superior de sector din cadrul Inspectoratului de Poliție Criuleni a menționat importanța colaborării dintre forțele de ordine și membrii comunității în acest sens: Am avut un caz când rudele agresorului au identificat o locuință provizorie pentru acesta pentru perioada în care a trebuit să respecte ordinul de restricție pe care l-am emis. Așa am putut lăsa victima cu copilul în casă lor.

 

Din categoria lecțiilor învățate în perioada pandemiei, polițiștii au menționat empatia și disponibilitatea de adaptare la noile condiții ca fiind calități esențiale în lucrul cu persoanele care au nevoie de ajutor. „La unele cazuri lucram la ore foarte târzii, în jur de miezul nopții, atunci când victimele puteau vorbi, aspect foarte important pentru întocmirea corectă a actelor”. Totodată, pentru a îmbunătăți calitatea intervenției organelor de drept, ofițerii au venit și cu unele recomandări. La fel, ofițerii au subliniat nevoia conlucrării cu echipele multidisciplinare din teritoriu, în privința tuturor nevoilor victimelor, nu doar pe filiera delincvenței. Reprezentanții organelor de drept au insistat și pe necesitatea documentării riguroase a cazurilor de violență în familie, astfel încât agresorul să poată fi tras la răspundere corespunzător gravității faptei săvârșite. Nu văd eficiența orelor de muncă neremunerată în folosul comunității în calitate de măsură de pedeapsă pentru agresori, spune Artur DILION, ofițer principal al SIC a DOP a INSP, IGP.

 

 

În total, peste 100 de polițiști au participat în perioada 31 martie-6 aprilie la ateliere de schimb de bune practici. Evenimentele au avut loc în contextul parteneriatului dintre CI La Strada, Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Afacerilor Interne, cu suportul Fundației Soros Moldova, în cadrul proiectului „Consolidarea răspunsului eficient al organelor de drept la cazurile de violență în familie în contextul urgențelor de sănătate publică”.

 

 

7 aprilie 2021