GESTIONAREA SITUAȚIILOR DE CRIZĂ GENERATE DE COVID 19

Incertitudine... neliniște... şi frică simţim atunci când vorbim despre COVID-19.

Şi DA, vorbim despre o situație care ne-a împărțit viața în două și anume viața până la COVID-19 și viața cu COVID-19. Indiscutabil, aceasta reprezintă o perioadă de criză însoțită de un nivel semnificativ de stres psihoemoțional deoarece noul coronavirus este imprevizibil, necunoscut și, astfel, reușește deseori să ne șocheze prin manifestări, evoluție, dar și prin misterul care îl înconjoară. Şi totuşi, având  tendința să credem că gândim pozitiv, practic atunci când privim pandemia ca o conspirație contra propriilor noastre libertăți. Constatăm că nu se concepe cu seriozitate pericolul iminent al acestui virus (ex: vehicularea că acest virus este o minciună sau este o simplă răceală, ori că sunt tânăr și am imunitate etc.) însă tot mai des atenția noastră devine captivă știrilor negative şi aşa memorăm numărul contaminărilor zilnice. S-ar putea să ne construim scenarii pesimiste cu privire la  viitor iar situațiile neclare pentru noi (de ex. vaccinarea) sunt înțelese ca fiind periculoase. În consecință percepem peste tot răul și nu mai vedem binele.

 Răspândirea infectării cu noul coronavirus, SARS-CoV-2 și afecțiunea generată de acesta, COVID-19, au dus la modificări majore în viața noastră de zi cu zi, inclusiv modul de interacțiune și comunicare, mai ales de când “STĂM ACASĂ”. În astfel de vremuri, emoțiile negative (de la anxietate și stres, la furie sau disperare) preiau controlul minții noastre și devin acaparatoare.

Stimaţi cititori!

Primul lucru de care e corect sa ţinem cont: frica e normală în acest context al pandemiei pe care îl experimentăm cu toții.

În primul rând, e corect să înțelegeți că rezistența la frică este inutilă. Dar când ne îndreptăm atenția spre altceva, ne devine mai ușor. Aceasta este artă. Iată două dintre cele mai bune moduri pe care le cunoaştem pentru a face față fricii:

1) Consideraţi frica ca un punct de vedere. Acceptarea este o mentalitate când îți amintești că frica poate fi prezentă în viață, dar totuși vei merge mai departe.

2) Petrece timpul liniștit cu frica ta. Aceasta este o formă de meditație: respirați profund, stați liniștiți și observați gândurile și sentimentele care vin și pleacă. Când sunteți conștient de frică, recunoașteți-o și atrageți atenția asupra respirației.

Revenind la tematica actuală, hai să abordăm diferit această perioadă: Ce facem în contextul actual?

Lăsăm mai jos câteva ghidări pe aspectul modului de organizare, a grijii faţă de tine şi cei din jur, precum şi adaptarea stării interne şi psihologice astfel încât să rămâi tu însuţi în orice împrejurare.

I. AUTODISCIPLINA

În această perioadă în care ritmul nostru obișnuit de viață este bulversat, ne stabilim noi înșine anumite reguli și țeluri zilnice de care să ne ținem cu strictețe. Să ne dezvoltăm disciplina, să facem ceea ce trebuie, ce este necesar, să luăm decizii corecte și premeditate. De exemplu, lucrând de acasă, pot să mă scol când vreau, să mănânc când vreau, să lucrez când vreau dar survine riscul ca această dezordinea pe care o introducem treptat în viața noastră să devină o normalitate și obișnuință. În timp ce regulile ne reduc din dezorientare și incertitudine. Astfel simțim că noi ne controlăm viața nu împrejurările nefericite sau stările emoționale negative prin care trecem.

II. PROTEJEAZĂ-TE ŞI FII DE AJUTOR CELORLALŢI

Avem nevoie unul de altul în fiecare zi, în special pe timp de criză. Ajutarea celorlalţi când au nevoie este benefică şi pentru persoana care primeşte sprijin precum şi pentru cea care îl oferă. Cei care i-au ajutat pe alții, în situații limită, au devenit ei înșiși mai puternici, mai rezistenți. De exemplu, sunați persoanele din apropierea vecinătatea a dumneavoastră, colegii de serviciu sau alte persoane pe care le cunoașteți și care trec printr-o perioadă mai dificilă, procurați alimente și medicamente pentru cei aflați în autoizolare, susțineți-i emoțional pe acei care sunt în etapa de reabilitare. A avea grijă de celălalt e cea mai profundă dovadă de umanitate.

III. CONTINUITATEA PLANURILOR PERSONALE

În orice etapă marcată de diverse greutăți (economice, politice, sociale) avem tendința de a ne pune ritmul vieții pe “stop”, greutățile devin pilonul existențial ce ne scoate din ordinea firească a evenimentelor, ne pune sub semnul întrebării modul în care trăim și în special, proiectele noastre de viață. Dacă ne ambiționăm să ne orientăm gândurile spre ziua de mâine, dacă ne trezim în fiece dimineață cu un plan sau program de activitate devenim mult mai focusați pe sarcini, stabili emoțional și mai puțin vulnerabili la ce ni se întâmplă în prezentul imediat. Când nu există un ţel către care tindem, ne împiedicăm de mărunţişuri, nu că problemele actuale nu ar fi majore, ci doar în absenţa unor planuri, avem tendinţa de a le privi ca fiind catastrofale. Așadar, să nu renunțăm la proiectele pe care le-am avut înaintea crizei, să acţionăm în fiecare zi ca și când nu ar exista eșec ci doar noi experiențe.

IV. CULTIVAREA EMOȚIILOR POZITIVE

Oricât ne-am agăța de lucrurile materiale, de succesul profesional, de oameni, avem nevoie să ne simțim bine cu noi înșine, să ne aflăm într-un echilibru emoțional, în caz contrar va exista un gol în interiorul nostru și acel gol nu-l pot umple nici gadget-urile, nici cariera, nici confortul financiar, nici numărul mare de prieteni. Viața emoțională joacă un rol major în existența fiecăruia. Situațiile de criza activează emoțiile precum un reactiv chimic, astfel simțim nemulțumire, frică, agitație, furie și multe alte stări inconfortabile care nu se opresc la a declanșa furtuni interioare ci ajung să se manifeste și la exterior, devenim impulsivi, iritați și agresivi cu cei din jurul nostru, îi percepem pe unii ca fiind periculoși (purtători de virus) iar pe alții iresponsabili (nu poartă masca, nu respectă măsurile de igienă), privim autoritățile ca fiind incompetente etc. În toată această perioadă de neclaritate putem însă restabili echilibrul emoțional, dacă am pune accent pe lucrurile, activităţile simple şi la îndemână care ne fac plăcere și ne aduc emoții pozitive, cum ar fi de a bea un ceai sau o cafea, a urmări un film bun sau o piesă de teatru online, de a asculta muzică sau de a picta, a face fotografii, poate chiar savurarea unei cine gustoase. Dedicaţi-vă total acelei activităţi, uitând de tot ce vă înconjoară (ex. închideţi telefonul, televizorul), efectuaţi-o lent, ca un ritual, cu atenţie la detalii, trăiri, emoţii pozitive. Bucuriile mărunte fac muzica vieții. Aşa că, să sesizăm orice răsărit de soare, să savurăm adierea vântului de primăvară și ultimele zvâcniri a iernii pentru a ne menține echilibrul emoțional deoarece emoţiile pozitive sunt resurse importante pentru fiecare dintre noi.

Ţinând cont de faptul că ne confruntăm cu o perioadă excepţională care necesită o adaptare rapidă în toate planurile vieții, avem nevoie să învăţam moduri sănătoase de adaptare pentru a face faţă provocărilor zilnice. Și această criză va trece precum altele, însă trebuie să conștientizăm că toate cele prezentate mai sus țin de responsabilitatea noastră personală, nu de deciziile sau acțiunile altora. Astfel, de modul în care ne raportăm la această situație de pandemie, de atitudinea și comportamentul ce le abordăm zi de zi, depinde dacă vom ieși din ea mai puternici și mai buni sau vom face un pas în spate.

Selectează emoțiile pe care dorești să le accesezi, sortând activitățile pe care le faci:

1. Informează-te corect din surse sigure;
2. Acceptă și conștientizează că trecem printr-o perioadă critică;
3. Respectă măsurile de protecție;
4. Evită plictiseala prin elaborarea unui plan de activitate;
5. Menține un mod sănătos de viață prin practicarea sportului, respectarea regimului zilnic, consumul alimentelor bogate în vitamine etc.;
6. Utilizează metodele de relaxare precum: meditația, exercițiile de respirație, masajul;
7. Acordă timp pentru activități împreună cu familia;
8. Descoperă noi pasiuni, încearcă noi aventuri pe care tot le-ai amânat sau nu ai avut curaj.

Şi... hai să memorizăm că: de convingerile noastre depinde în totalitate igiena noastră mentală. Notăm mai jos 9 convingeri de care să ţinem cont pentru o armonie interioară:

1. Totul se rezolvă!

2. Reușesc.

3. Sunt o persoană importantă pe pământ.

4. Sunt demn/ă.

5. Sunt minunat/ă.

6. Sunt eu însumi.

7. Cel mai bun urmează să vină.

8. Sunt puternic/ă.

9. O pot face.

Amintiți-vă: viața dumneavoastră depinde de modul în care vă setaţi gândurile. Doar dumneavoastră decideți care setări mentale le programați.

Cu mult respect, 

Ofițerii psihologi ai Poliției Republicii Moldova