Ofițerii INI și procurorii PCCOCS, au prevenit finalizarea unei alte înșelătorii financiare, după ce escrocii au solicitat tranșa a doua de bani de la jurista vizată – 450.000 lei.
Înșelătoria a avut loc în această săptămână, executată de către un grup infracțional care contactează cetățenii Moldovei prin mesaje pe Viber, WhatsApp și Telegram.
Aceștia pretind că cineva încearcă să ia credite în numele victimei pe care o contactează și, sub acest pretext, cer de la persoană datele personale și bancare.
Ulterior, prin intermediul aplicațiilor de tip Mobile Banking, sunt contractate credite reale pe numele victimelor, iar mijloacele financiare obținute sunt valorificate prin retrageri de numerar de la bancomate (ATM), utilizând carduri bancare tokenizate, precum și prin transferuri către terțe persoane
Victima din acest episod, o femeie din Chișinău cu vârsta de 40 de ani, cu activitate de jurist consult – a realizat că este înșelată financiar, după ce a fost convinsă să le dea escrocilor prima tranșă în sumă de 544.000 de lei.
Ca să fie credibili, escrocii care comunicau cu ea în limba rusă, au recurs la câteva etape ale înșelătoriei. Astfel, grupul infracțional le-a repartizat membrilor mai multe roluri false:
(Mesaj 1 – Problemă de rutină)
1. Falsul angajat al „Energocom” a apelat-o și a pretins că trebuie să programeze la domiciliul acesteia o lucrare de verificare a electricității. În acest sens, vorbitorul de limbă rusă i-a cerut să-i comunice codul pe care aceasta l-a primit de la ei pe telefon;
(Mesaj 2 – Alarmant)
2. Falsul angajat de la „Fisc” responsabil de monitorizare financiară a sunat-o la puțin timp, cu un mesaj alarmant. Acesta a pretins fals că cineva încearcă să ia un credit din numele femeii și că „și că cineva încearcă să se logheze pe contul ei bancar fără acordul doamnei.” Acesta i-a declarat că urmează să fie luate măsuri de către un angajat al BNM;
(Mesaj 3 – „Soluția”)
3. Falsul angajat al Băncii Naționale a pretins că a fost sesizat de instituțiile abilitate că cineva încearcă să o lase fără banii din contul bancar. Prin urmare, acesta i-a propus juristei „soluția” – să extragă toții banii din conturile bancare, după care să-i depună într-un cont creat chiar de BNM. În acest scop, acesta i-a dat numărul contului bancar pe care escrocul o îndemnase pe victimă să depună banii.
Așadar, femeia a mers la banca comercială și a extras suma de 544.000 lei, după care a început să o depună pe numărul de cont al „BNM,” prin metoda „cash-in” (din engleză – introducerea bancnotelor în bancomat, pentru depunerea pe contul bancar dorit). Așa cum procedura se blocase după ce femeia a introdus suma de 60.000 lei, cealaltă parte a transmis-o unui curier, într-un pachet, care s-a prezentat că este de la „Нац Банк” (din rusă – de la Banca Națională). După transmiterea banilor, femeia a primit un mesaj de la falsul angajat Fisc, care i-a comunicat că „banii i-au fost confiscați, iar contul se va actualiza în 3 zile.”
A doua zi, escrocii au îndemnat victima să le dea spre „securizare” și a doua sumă de 450.000 lei. Totuși, jurista a depus plângere la Poliție, care sub conducerea procurorilor PCCOCS a întreprins măsurile necesare prevenirii acestui epizod nou al escrocheriei. Așadar, atunci când victima urma să-i transmită grupului această a doua sumă de bani, oamenii legii au reținut-o pe o femeie din Ucraina, cu vârsta de 31 de ani, care venise să ia banii (în baza instrucțiunilor primite de la ceilalți membri ai grupului infracțional, redate în înregistrarea video a acestui comunicat de presă). Aceasta urma să ducă banii în Odesa, cu un taxi din Moldova.
Prin urmare, după reținerea acesteia, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) i-a formulat învinuirea pentru fapta de escrocherie, cu cercetarea ei penală inclusiv în vederea tragerii la răspundere a altor membri ai grupului infracțional (timp în care aceasta beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii).
Cum pot fi prevenite înșelătoriile telefonico-bancare?
1. Atenție maximă în cazul apelurilor telefonice nesolicitate!
2. Întrerupeți apelurile nesolicitate din această categorie. Contactați personal și direct banca ori Poliția, pe numerele de telefon oficiale;
3. Nu comunicați date personale, bancare sau alte informații sensibile unor persoane necunoscute, (indiferent de instituția pe care acestea pretind că o reprezintă).